La ultima şedinţă a Consiliului Orăşenesc Cimişlia, din anul 2014, a fost aprobată Strategia de dezvoltare socio-economică integrată a oraşului Cimişlia pentru perioada 2015 – 2020. În anul 2014 a expirat termenul Planului strategic de dezvoltare socio-economică a orașului Cimișlia pentru perioada 2009 – 2014. Primăria în colaborare cu USAID Moldova, conform acordului de colaborare, a organizat ateliere de lucru cu implicarea sopecialiștilor, consilierilor orășenești, a societății civile. În rezultat experții implicați în acest proiect de către USAID Moldova au elaborat proiectele Strategiei de dezvoltare socio- economică integrată a oraşului Cimișlia pentru perioada 2015 – 2020. La solicitarea consilierilor, primarul de Cimişlia,Gheorghe Răileanu a trecut succint în revistă nivelul de îndeplinire a planului strategic anterior. Printre obiectivele strategice de dezvoltare a oraşului în perioada 2015 – 2020 se enumeră dezvoltarea turismului rural, utilizarea surselor alternative de energie, relansarea agriculturii ecologice, dezvoltarea businessului mic şi mijlociu, dezvoltarea socio-culturală a oraşului, infrastucturii sociale, protecţia mediului ambiant. Proiectele de documente se bazează pe un studiu aprofundat al situației actuale, pe perspectivade dezvoltare, posibilitățile reale, s-a ținut cont de toate propunerile, doleanțele expuse în procesul de lucru, dar și în cadrul audierilor publice. Proiectele au fost plasate la diferite faze de lucru pe pagina electronică a orașului.
La şedinţa Consiliului Orăşenesc Cimişlia din luna decembrie, a fost propus spre aprobare bugetul primăriei Cimişlia, pentru anul 2015, în valoare de 17 milioane 780 mii lei atît la capitolul venituri cît şi la capitolul cheltuieli. Cea mai mare pondere la formarea bugetului oraşului au avut transferurile de susţinere financiară a teritoriiilor de la bugetul de stat- 55 de procente. Veniturile proprii ale primăriei, constituie în bugetul primăriei 30 la sută, iar 10 la sută – din impozitul pe venit ale persoanelor fizice. Cele mai mzulte cheltuieli, ale primăriei Cimişlia pentru anul 2015 sunt preconizate pentru învăţămîntul preşcolar- 53 la sută.Apoi urmează amenajarea teritoriului cu 13 procente, pentru cultură, artă sport şi activităţi pentru tineret 10 procente, circa 9 la sută retribuirea muncii, întreţinera aparatuui primăriei- 4,5 procente.Acest proiect de buget a fost aprobat în prima lectură fără modificări. În cea de a doua lectură, dezbaterile s-au încins în jurul sumei de circa jumătate de milion de lei, preconizate pentru proiecte investiţionale. Consilierii partidului comuniştilor au propus de a specifica din această sumă, cheltuieli pentru construcţia paraclisului la cimitir şi construcţia terenurilor de joacă pentru copii. În aceeaşi ordine de idei, primarul de Cimişlia, Ghoerghe Răileanu, a propus să fie alocate şi 100 mii lei pentru construcţia bisericii Sfîntul Gheorghe din Cimişlia. Luînd în consideraţie propunerile consilierilor, bugetul primăriei Cimişlia pentru anul 2015, a fost votat unanim la Consiliul Orăşenesc în suma 17 milioane 780 mii lei. Această sumă este cu circa 4 milioane lei mai mult decît bugetul anului 2014.
Poliția din raionul Cimișlia au fost dotată cu 6 automobile noi de marca Dacia. Lotul face parte din cele 164 de automobile noi acordate Inspectoratului General al Poliției. Dotările au fost efectuate de MAI cu suportul financiar al Uniunii Europene. Mașinele sunt dotate cu toate echipamentele necesare, inclusiv pneuri de iarnă, conuri, bandă reflectorizantă și alte aplicații. Automobilele sunt destinate celor 4 sectoare de poliție din raionul Cimișlia și serviciul de patrulare din teritoriu. Deasemenea toate sectoarele de poliție din raionul Cimișlia au fost dotate cu tehnică de birou, calculatoare și imprimante.
De hramul satului Selemet din raionul Cimişlia, de ziua Sfîntului Dumitru, în centrul localităţii a fost deschis monumentul în memoria victimelor regimului totalitar comunist de ocupaţie. Monumentul reprezintă o cruce din două lespede de piatră cu încrustarea numelor celor 62 de selemeţeni care au fost deportaţi în Siberia şi Cazahstan în perioada 1940-1949 şi un segment de cale ferată. Iniţiativa şi contribuţia la edificarea monumentului aparţine cetăţeanului Ion Coptu, care a fost susţinut de colegii din partidul Liberal, consilieri şi consăteni.Ideea a fost sprijintă din start şi de către primarul localităţii Tatiana Badan. Cuvinte de recunoştinţă pentru înaintaşii satului au fost rostite de către Anastasia Balmuş-preşedintele Societăţii Istorice Ştefan cel Mare din Cimişlia, Tudor Pozneac-profesor din oraşul Cimişlia,Anatol Şalaru-fost ministru al transporturilor şi alţii. Feodosia Bulăţel-Oboroceanu, avea 13 ani cînd a fost deportată împreună cu părinţii în regiunea Bureat unde a îndurat 9 ani de zile. În perioada 1940-1949 din satul Selemet au fost deportaţi 62 de gospodari.În cel de-al doilea război mondial, 28 de bărbaţi din Selemet au căzut pe cîmpul de Luptă, iar în perioada 1946-1949, peste 300 de selemeţeni au murit de foame.
Obiceiul de nuntă prezentat de către artiştii de la casa de cultură din satul Hîrtop, i-a adus gazdei festivalului “Cîntec, joc şi voie bună – Ca la noi în sat”, premiul mare. Colectivul Sălcioara,, este unul din cele 9 colective participante la festival în ediţia actuală. Locul 2 a revenit colectivului secţiei raionale de cultură Cimişlia, cu titlu model “Busuioc Moldovenesc”. Artiştii au adus în scenă un obicei mai vechi specific satului Ialpujeni- De ziua babei, adică un fel de Ziua moaşei satului, care se sărbătoreşte în a patra zi după Paşti. Artiştii din satul Porumbrei au venit la festival cu obiceiul scăldatul pruncului la botez, iar cei din satul Selemet cu tradiţiile legate de Sfîntul Dumitru- încheierea păşunatului pentru oi. Ambele collective s-au învrednicit de locul 3. Simpatia publicului a fost cucerită şi de către debutanţii festivalului- ansamblul Floare de Mălin din satul Valea Perjei. Fiind un sat preponderant bulgăresc ei au prezentat în scenă portul şi cîntece etniei bulgăreşti. Festivalul tradiţiilor şi obiceiurilor străbune “Cîntec, joc şi voie bună – Ca la noi în sat”, a ajuns la a 10-a ediţie în 2014, este organizat sub egida secţiei cultură raionale Cimişlia în fiecare an. Gazda festivalului pe parcursul acestor ani a fost casa de cultură a primăriei comunei Hîrtop.
Cu ocazia zilei mondiale a femeilor rurale, su egida Confederaţiei Sindicatelor din teritoriu, s-a desfăşurat o masă rotundă cu genericul “Cunoaşte-ţi drepturile”. La întrunire au participat reprezentantele femeilor din sectorul agrar, învăţămînt, medicină, asistenţă socială, telecomunicaţii şi alte domenii. Cele mai multe femei, tradiţional activează în domeniul învăţămîntului. În toate grădiniţele din raionul Cimişlia, toţi educatorii sunt femei, cu excepţia unui educator bărbat în grădiniţa satului Hîrtop. Cele mai frecvente probleme ale femeilor din localităţile săteşti sunt legate de locul de muncă. La sate multe întreprinderi funcţionează sezonier. Angajatele nu au un loc de muncă permanent. Participanţii au examinat situaţii problematice cu acordarea îndemnizaţiilor la naşterea copiilor, alocaţiilor de şomaj, alocaţiilor sociale pentru femeile din sate şi alte probleme cu care se confruntă femeile în sectorul rural. Un sprijin aparte pentru femeile din sectorul rural este acordat de către sindicate. Drept confirmare este şi această masă rotundă cu participarea femeilor rurale. Sărbătoarea mondială- Ziua Femeilor Rurale în Republica Moldova se marchează anual la 15 octombrie începînd cu anul 2000.
Parcul Industrial din Cimişlia ar putea atrage investitori străini, dacă ar exista o infrastructură dezvoltată. Este opinia oamenilor de afaceri din România, care au participat la un forum regional organizat de Agenţia de Dezvoltare Sud. Vasilică Diaconu, antreprenor din România, a declarat că ar putea iniția la Cimișlia, o afacere în sectorul producerii de mobilă, cu angajați autohtoni.Autorităţile din Republica Moldova, dau asigurări că, de anul viitor, vor investi în dezvoltarea infrastructurii. Pînă la moment, pentru constru construcția Parcului Industrial din Cimișlia, au fost investiți circa un milion, 600 mii lei. Şeful Delegaţiei UE în Moldova, Pirkka Tapiola, a anunţat că Uniunea Europeană îi va ajuta pe antreprenorii locali să-şi dezvolte afacerile. Până în prezent, în Moldova au fost create şase parcuri industriale.
Sărbătoarea Naţională a Vinului, ediţia 2014, a adunat în centrul oraşului Cimişlia viticultori şi vinificatori din 11 primării şi 2 fabrici de vinificaţie- cele din Cimişlia şi satul Javgur. Cel mai spectaculos concurs al festivalului- prezentarea primăriilor a descoperit talente de creaţie, culinare şi desigur de vinificatori iscusiţi. Învingători ai concursului cea mai bună prezentare a primăriei la festivalul naţional al vinului din raionul Cimişlia a devenit primăria satului Batîr. Concursul simpatia tinerilor pentru cel mai bun primar din raion, a scos în evidenţă talentul primarilor de a spune toaste frumoase, de a dansa şi chiar a evolua în rol de cîntăreţ. Cununa de lauri i-a revenit primarului de Ialpujeni- Eremia Paşcaneanu. Premiul viţa de aur 2014 i-a revenit antreprenorului Andrei Coptu din satul Selemet. Dumnealui cultivă soiuri tehnice, Caberne şi Merlo pe o suprafaţă de 7 hectare. Organizatorii au înmînat premii şi pentru cel mai bun vin de casă, producţia 2013 şi şi cel mai bun vin tulburel- producţia 2014. Locul întîi, doi şi trei pentru cel mai bun vin roşu din anul 2014 a revenit respectiv lui Mihai Putină, Victor Prisăcaru şi Ion Putină. Atmosfera de sărbătoare a sărbătorii Ziua Naţională Vinului la Cimişlia, a fost întregită de evoluarea acolectivelor artistice din Batîr, Selemet şi Cimişlia.
La cea de a patra ediţie a curselor de cai desfăşurată la Cimişlia învingător în categoria cai cu vîrsta de pînă la 2 ani, a devenit reprezentantul oraşului Cimişlia- Veceslav Prisăcaru,locul 2 –Ivan Tanasoglo din Ucraina şi locul 3- Mihail Zlatov din oraşul Comrat.Şi la categoria curselor de cai cu vîrsta mai mare de 2 ani, primele 3 locuri au revenit reprezentanţilor din oraşul Cimişlia.În raionul Cimişlia sunt crescuţi 15 cai de prăsilă, descendenţi de la ferma de cai din Ciadîr Lunga. Este vorba în special de rasa „Orlov”. Spectatorii au avut parte şi de clipe amuzante în cadrul concursului. Este vorba de aruncarea sacului cu fîn. Cursele de cai la sudul Moldovei devin o tradiţie frumoasă. Astfel de concursuri au loc anual în localităţile Ciadîr Lunga, Comrat, Cimişlia, Tvardiţa, Taraclia şi altele.
Reparaţia instituţiilor de învăţămînt în raionul Cimişlia este pe ultima sută de metri. În unele şcoli se desfăşoară reparaţii curente, altele însă implimentează proiecte de reparaţii capitale. Şcoala de circumscripţie din satul Gradişte, în cadrul proiectului Eficienţă Energetică desfăşoară izolarea externă a pereţilor. Aceasta va permite economisirea a circa 30 de procente din sursele băneşti pentru încălzirea şcolii în perioada de iarnă. La gimnaziul din satul Porumbrei e pe sfîrşite schimbarea geamurilor vechi cu geamuri de termopan. În acestă instituţie de învăţămînt îşi vor face studiile şi elevii din ciclul gimnazial din satele vecine- Sagaidacul Nou, Codreni şi Zloţi. Şcoala primară grădiniţă din satul Suric, urma la 1 septembrie să treacă în sediul grădiniţei din localitate. Din motive că reparaţiiile aici sunt de lungă durată, s-a hotărît ca în anul 2014, şcoala primară, grădiniţa de copii şi centrul medicilor de familie să fie plasate într-o clădire mai veche construită în anul 1959. Perioada limită de încheiere a reparaţiilor în instituţiile de învăţămînt din raionul Cimişlia este 15 august. La moment, potrivit specialiştilor circa 80 la sută din lucrări sunt îndeplinite. Potrivit strategiei de reorganizarea a instituțiilor de învățămînt în raiionul Cimișlia, în anul 2014- urmează să fie reorganizate 2 licee, 5 gimnazii, şi 2 şcoli primare grădiniţă.
Tabăra Izvoraș din raionul Cimișlia situată într-un loc pitoresc din mijlocul pădurii satului Zloți, și-a deschis ușile pentru primii 120 de copii. Aici se odihnesc copiii începînd de la clasele primare pînă la clasa a noua, atît din raionul Cimișlia, cît și din alte localități ale Republicii Moldova. Aer curat, terenuri de sport, concerte și spectacole la aer liber- toate sunt la dispoziția copiilor. Copiii sunt alimentați de 4 ori pe zi. În meniu se regăsesc fructe și legume proaspete, dulciuri, bucate făcute ca la mama acasă. Copiii sunt cazați în case construite capital cu odăi spațioase și multă lumină. Aici ei își petrec o bună parte din timp. Deși sunt în vacanță nu uită și de cărți. În tabăra de odihnă izvoraș din Zloți în anul curent se vor odihni circa 600 de copii. Sezonul de va încheia la mijlocul lunii august. În raionul Cimișlia, în perioada de vară funcționează 3 tabere de odihnă- El Șadai în orașul Cimișlia, Emanuel în satul Valea Perjei și Izvoraș în satul Zloți. În total aici se vor odihni în sezonul estival peste 1500 de copii.